În timp ce așteaptă să-și ridice pensiile de la oficiul poștal din localitate, cetățenii de vârsta a treia din satul Izbiște din Moldova își petrec timpul așa cum o face o lume întreagă – discutând unii cu alții, împărtășind noutățile din familie, dar și câteva bârfe.
Alexandru Rusu, directorul bibliotecii publice care împarte același hol întunecat cu oficiul poștal, a găsit o oportunitate în acele întâlniri informale. Cu puțină creativitate și multă compasiune, a transformat holul întunecat într-o sală de curs și i-a învățat pe bătrâni cum să lupte cu dezinformarea și propaganda.
Oficiul poștal s-a transformat în primul centru de dezvoltare a competențelor mediatice din Izbiște.
Pentru cei 3000 de locuitori ai satului Izbiște, spune Alexandru, viața de zi cu zi este una de rutină – sătenii lucrează în micile lor gospodării pentru a-și întreține familiile. ”Omenii sunt îngrijorați atât de situația politică, cît și de evenimentele globale, regionale și naționale. Ei se informează despre acestea din ziare, de la televizor sau radio, internet sau din cea mai veche sursă de informare, zvonurile”, comentează Alexandru.
Însă, spune Alexadnru, oamenii nu au timp pentru a analiza cu adevărat toate informațiile la care au acces.
“Oamenii sunt prea ocupați cu problemele financiare și personale. Ei se informează ”din fugă”, adică, ceea ce văd, ascultă sau citesc în puținele momente de odihnă pe care le au, fără a reflecta prea mult asupra a ceea ce află”.
Astfel devin vulnerabili, spune acesta, în fața manipulării sau a informației influențate politic.
Folosind ușa oficiului poștal drept ecran de proiecție, Alexandru a început orele, el fiind și unul dintre cei 16 bibliotecari din țară care participă în cadrul proiectului Internews MEDIA-M. Pe parcursul a cinci luni de muncă intensivă, bibliotecarii au organizat 214 cursuri de instruire, ajutând astfel peste 4000 de persoane să-și dezvolte abilități de a înțelege într-un mod echilibrat informația, jurnalismul credibil, manipularea, propaganda, faptele reale și false.
Pe lângă pensionari, Alexandru a mai găsit modalități creative de a intra în contact și cu alte persoane din comunitate în dependență de disponibilitatea acestora – și chiar a organizat o sesiune de instruire pentru educatorii și dădacele de la gradiniță atunci când copiii dormeau.
Abilitatea de a lupta cu zvonurile
Alexandru nu a trebuit să caute prea mult pentru a identifica exemple de fapte simple ce au fost răstălmăcite de gura lumii și transformate în zvonuri nocive.
“Un localnic a afirmat că eu fondam un partid politic, spunând că îi adunam pe săteni la bibliotecă pentru a aduna semnături”, spune Alexandru. Evident că aduna semnături, însă acestea erau doar pentru a confirma prezența la sesiunile de instruire. Zvonul s-a răspândit, spune acesta, din simplul fapt că un participant a confirmat că într-adevăr există o listă de participare, fără însă a infirma ideea existenței unui partid politic. Faptul că semnăturile existau i-a confirmat persoanei care a lansat zvonul opinia sa inițială.
Însă, într-un final, noile abilități și competențe mediatice dezvoltate de comunitate au reușit să învingă. ”Un participant a întrebat, ”De unde a apărut această infromație? Ce dovezi concrete există pentru a confirma această afirmație? L-a întrebat cineva pe bibliotecar despre acest lucru?”
“Răspunsul clasic a fost ”Eu doar spun ceea ce am auzit”. Alexandru povestește că prin gândire critică și analiza informației, participanții la această discuție au demascat ei înșiși aceste ”știri false”.
În prezent, biblioteca găzduiește un club informal pentru oamenii de vârsta a treia, membrii căruia vin cu regularitate pentru a discuta cu Alexandru despre ultimele evenimente și știri din țară și lumea întreagă.
“Biblioteca este percepută drept o oază a anlizei și gândirii critice. Totul trebuie să se bazeze pe argumente, dovezi și surse multiple”, spune Alexandru.
El este preocupat, însă, de faptul că lupta pentru adevăr reprezintă o bătălie grea, gândindu-se la multiplele momente în care chiar el aproape că fusese păcălit de știrile false. Alexandru înțelege că metodele utilizate de către cei care dezinformează în mod deliberat au devenit tot mai sofisticate, dacă până și sursele media bine-intenționate cad în capcana de reproducere a unei minciuni, relatând mai târziu adevărul într-un reportaj. Odată ce publicul ascultă suficient de des o minciună, începe să creadă în aceasta.
“În cadrul sesiunilor de instruire, am întâlnit oameni care nici nu se întrebau dacă știrile pe care le văd la televizor sunt adevărate sau nu”, spune Oxana Iuteș, director adjunct la Internews Moldova. “Cu sprijinul bibliotecarilor, în care locuitorii din comunitate au încredere, am încurajat cetățenii să analizeze tot ceea ce văd, aud sau citesc; să disece informația care li se pare stranie și să o documenteze din sursele la care au acces”.
În așteptarea a trei perioade electorale în următorii doi ani, Oxana zice că competențele mediatice în Moldova sunt mai importante ca niciodată pentru ca votanții să nu fie manipulați de știrile false și troli. Pe ea o bucură munca lui Alexandru și a altor bibliotecari, precum și interesul demonstrat de alți bibliotecari care încă nu au participat în cadrul proiectului MEDIA-M și care doresc să reproducă cursurile de instruire în propriile lor comunități.
Alexandru speră că această practică va deveni o a doua natură a moldovenilor. ”Ar fi perfect dacă de la o vârstă fragedă am putea crea o cultură a consumului educat de informație pentru ca în timp acesta să ajungă o obișnuință”, a afirmat acesta.
Activitatea Internews MEDIA-M în domeniul competențelor mediatice este susținută de USAID.